Creierul meu este atacat/mangaiat zilnic de tot felul de sunete, zgomote, muzici, melodii , in general de sonoritati amestecate la intamplare, haotic…Cateodata retin replici care mai apoi imi iscodesc simturile, imi pun la incercare integritatea, taria, certitudinilor mele. Azi, citind referintele critice ale romanului Nunta in cer, am ramas cu urmatoarea replica, careia incerc sa-i respir intelesul – imi placea sa ma scufund in memoria orasului- e vorba de Bucurestiul anilor 50, asiduu sovietizat, dar care nu-si putea ascunde intru totul semnele, indiciile capatate in interbelic; un ochi melancolic, cu un bun exercitiu al privirii era in stare sa le readuca la viata, sa le intoarca forma de altadata.
Literatura este o minciuna, iar acest fapt e un mare adevar! Iata paradoxul literaturii, aici stau cuibarite farmecul, atractia ei. Ma gandesc uneori ca individul care a ars Biblioteca din Alexandria nu a fost in nici un caz un netot, un ignorant sau un idiot, cu siguranta a fost un nefericit, numai un om napastuit, chinuit de ganduri arzatoarea a fost in stare sa arda memoria umanitatii. Probabil avea un mare pacat pe suflet, nu s-a exorcizat pe sine insusi, ci s-a hotarat sa stearga semnele. Cum ar fi aratat azi umanitatea daca Biblioteca ar fi ramas in viata? Nimeni nu stie… putem insa imagina cateva raspunsuri iluzorii…. am fi fost un pic mai intelepti si poate am fi evitat ororile secolului 20 si nu numai..
Herta Muller a primit anul acesta premiul Nobel pentru literatura, faptul ar trece neobservat daca autoarea n-ar avea radacini romanesti si un trecut care o mai leaga inca de Romania ceausista…
Nu am chef sa scriu nimic despre politica, despre AIE, despre istoria romanilor sau articolul 13 din subreda constitutie a Republicii Moldova…
Exista ziare, in Romania, Adevarul, Jurnalul National, care sustin o campanie de culturalizare a maselor, prin tiparirea si distribuirea in acelasi timp cu ziarul a unor opere din Literatura universala (Adevarul) si nationala (Jurnalul). In special sunt incantat de actiunea celor de la Jurnalul, care incearca sa recupereze ce e mai valoros din literatura romana si sa ne spuna cine suntem…
O sa incep Lorelei…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu