Am redobandit cetatenia romana, eu si fratele meu, asteptarea a luat sfarsit, dar, de acum incolo, intervine o altfel de asteptare, mai grea, mai apasatoare, mai responsabila. Daca pana acum imi puteam justifica neimplinirile prin faptul ca nu detineam cetatenia romana, din acest moment nu mai am unde sa ma ascund!
August a trecut, pentru mine orice luna sfarseste dupa 20... Nu am reusit niciodata sa gasesc rostul acestei luni, nu am fost in stare s-o integrez in mecanismul meu interior, nu e nici macar o "bucata de timp" de tranzitie. August e Strainul lui Camus, e plaja goala si fierbinte, e soarele care te zapaceste si-ti da orbire. Oare care o fi rostul acestei luni? Dupa 20 ale luni, totul incepe sa capete sens, se contureaza anemic primele semne ale unui nou inceput, am deja imaginea in fata ochilor, e de acolo din Basarabia mea, priveste - mame stoarse de putere si uscate de muncile campului, cu copii de mana, luand la rand magazinele si cumparandu-le caiete, ghiozdan, pixuri. Bucuria molipsitoare din ochii copiilor, acea nerabdare puerila care le provoaca noduri in gad, transforma mamele si in acele clipe, ele isi recapata, parca, fecioria, devin sprintene, agere, au pentru ce....USOARA MAICA, USOARA/ C-AI PUTEA SA MERGI CALCAND/ PE SEMINTELE CE ZBOARA/ INTRE CERURI SI PAMANT..
Am citit "Parfumul" lui Patrick Suskind, bine scrisa, autorul e un cunoscator, e si el un maestru in arta parfumerii/literaturii. Jean Baptiste Grenouille, nascut fara miros, dar capabil sa identifice orice parfum/damf/odoare, inzestrat cu o memorie olfactiva fenomenala, va crea parfumul parfumurilor, adunat de pe trupul fecioarelor pe care le ucidea! Da, parfum de femeie!
Acum citesc "MAESTRUL SI MARGARITA", literatura rusa nu m-a dezamagit niciodata...
Imi revine pofta de carte/literatura, dupa vreo doua luni de anevoioase/zadarnice/inutile incercari... e bine...
